Mar 082010
 

Cercetătorii ne aduc întotdeauna noi dovezi că nu avem nevoie de petrol pentru a ne folosi maşinile. Cu puţină inspiraţie şi cu ceva mai mult talent, putem să folosim şi cafeaua drept combustibil, după ce ciocolata a devenit deja o "banalitate".

Luni va fi lansată maşina care merge pe cafea, însă nu va sparge piaţa, întrucât costul de alimentare este de 25-50 de ori mai mare decât al unei maşini pe benzină.

Poreclită Carpuccino, maşina a fost creată folosind un Volkswagen Scirocco din 1988 cumpărat cu 400 de lire sterline şi ales pentru asemănarea sa cu cea din filmul Back To The Future.

Maşina va fi condusă 338 de km, între Manchester şi Londra, timp în care va fi alimentată cu granule de cafea.

Vehicolul a fost construit de o echipă a emisiunii BBC1 “Bang Goes The Theory” şi va fi expusă la un Târg de Ştiinţă din Manchester pentru a demonstra că există şi alţi combustibili buni pentru maşini, în afară de cei pe bază de petrol.

Echipa calculează că Carpuccino va avea nevoie de 1 kg de cafea la 5 km – echivalentul a 56 de espresso pe 1.60km.

Toată călătoria va folosi 70 de kg de cafea sau echivalentul a 11.760 de espresso. Echipa îşi va lua “pauze de cafea” o dată la 70km pentru a alimenta cu granule.

O dată la 100 de km vor trebui să oprească, din nou, pentru a curăţa filtrul de cafea.

Viteza maximă atinsă de Carpuccino este de 100km pe oră.

Cum funcţionează: Granulele de cafea sunt turnate într-un cilindru pentru gaz şi încălzite la 700 de grade într-un foc de cărbune. Cafeaua se separă în hidrogen şi monoxid de carbon. Gazul ajunge apoi în nişte conducte în care este răcorit, după care este transportat în două filtre. În cele din urmă, gazul curat ajunge la motor unde arde, dând energie maşinii.

sursa:realitatea.net

Rate this post
Mar 082010
 

În cadrul unei dezbateri, reprezentanţii RMGC au declarat că compania s-a implicat în conservarea patrimoniului istoric şi urban din Roşia Montană, în timp ce o serie de experţi au spus că importanţa descoperirilor arheologice din zonă este unică în Europa şi drept urmare conservarea acestora trebuie făcută integral.

Pe 3 martie, la Institutul de Istorie „Nicolae Iorga“ s-a desfăşurat prima dezbatere din seria de colocvii consacrată problemelor patrimoniului cultural românesc şi politicilor de conservare a acestuia, intitulată Patrimoniul istoric în contextul modernizării–permanenţă şi actualitate.

Lucrările s-au desfăşurat pe trei secţiuni – Proiectul Roşia Montană şi apărarea patrimoniului cultural-istoric naţional, Situri arheologice şi şantiere arheologice, Impactul exploatării miniere asupra patrimoniului cultural al zonei – şi au fost moderate de: dr. Ovidiu Cristea, director al Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“, acad. Dan Berindei, vicepreşedinte al Academiei Române şi acad. Răzvan Theodorescu.

Din prezentări şi intervenţii s-au desprins câteva poziţii bine definite, dintre care unele au fost îndelung dezbătute şi mediatizate în ultimii ani.

Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) a prezentat proiectul său de minerit:  aspectele legate de dezvoltarea socială a zonei, în mod tradiţional angrenată în exploatarea minieră, măsurile preconizate pentru protecţia mediului şi ecologizare, cu intervenţie rapidă acolo unde exploatarea din anii comunismului a afectat grav spaţiul înconjurător.

De asemenea, au fost subliniate contribuţiile financiare făcute în conformitate cu Legile 378/2001, 422/2001, 462/2003, 258/2006, ce prevăd obligaţia investitorului de a finanţa cercetările arheologice de salvare în zonele ce intră în spaţiul proiectului vizat.

În acest sens RMGC a încheiat acorduri de cercetare cu instituţii ştiinţifice acreditate, care au desfăşurat mai multe campanii de săpături arheologice, cu rezultate de o mare importanţă pentru istoria mineritului european.

Reprezentanţii RMGC au declarat că compania s-a implicat în conservarea patrimoniului istoric şi urban din Roşia Montană, prin deschiderea unei expoziţii a mineritului şi consolidarea imobilelor din zona centrală istorică, pentru conservarea şi restaurarea lor ulterioară. Au fost prezentate şi planurile de amenajare, în vederea vizitării, a galeriilor romane şi medievale Cătălina-Monuleşti, Părul Carpeni şi Piatra Corbului, precum şi de restaurare a celor 233 de imobile din zona protejată, care aparţin companiei.

Dincolo de toate aceste demersuri rămâne, în opinia RMGC, evidentă şi necesară deschiderea programului de exploatare a aurului, conform contractului de concesiune încheiat cu statul român. Altfel RMGC nu poate să se implice, în continuare, în salvarea patrimoniului istorico-cultural al zonei, fondurile alocate activităţilor de conservare şi restaurare a patrimoniului urban şi arheologic, urmând să provină din profiturile obţinute în urma exploatării zăcămintelor aurifere.

Cea de-a doua opinie, care până la această dată este ireconciliabilă cu poziţia RMCG, consideră că importanţa descoperirilor arheologice din zonă este unică în Europa şi drept urmare conservarea acestora trebuie făcută integral. Ca urmare, zona Roşia Montană ar trebui scoasă din circuitul exploatărilor miniere, iar ca proiect de dezvoltare durabilă ar trebui luat în considerare mai ales turismul. În acest sens, bine venit este demersul Ministerului Culturii de a include Roşia Montană în patrimoniul UNESCO, pentru că ea reprezintă nu numai situl roman Alburnus Major, ci şi tradiţia etnografică, peisajul cultural, precum şi patrimoniul de arheologie industrială.

Cei care au prezentat acest punct de vedere au fost dr. Ioan Piso, director al Muzeului de Istorie a Transilvaniei, dr. Mircea Babeş, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“, dr. Horia Ciugudean, Muzeul Naţional al Unirii Alba Iulia, dr. arh. Monica Mărgineanu-Cârstoiu, Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan“.

Domniile lor nu au pus în discuţie calitatea cercetărilor arheologice întreprinse, ci au pus sub semnul întrebării modul în care autorităţile abilitate ale statului român au instrumentat rezultatele acestor cercetări, acordând certificate de descărcare de sarcină arheologică, dintre care unele au fost anulate prin justiţie (cazul siturilor din zona muntelui Cârnic).

Interesante au fost intervenţiile prof. univ. dr. Alexandru Sandu, decan al Facultăţii de Urbanism (UAUIM) şi a dr. Beatrice Cauuet (Laboratoire TRACES-CNRS, Université Le Mirail, Toulouse).

Prof. univ. dr. Alexandru Sandu, decan al Facultăţii de Urbanism (UAUIM), a subliniat faptul că dezvoltarea durabilă este un concept integrator şi are trei componente – comunitate, dezvoltare, mediu –, iar nici una dintre acestea nu poate fi prioritară în detrimentul celeilalte, de aceea protejarea şi conservarea patrimoniului istoric nu pot fi făcute decât punctual, ca rezultat al unui proces de negociere între toate părţile implicate, care să ducă la coordonarea şi concertarea intereselor tuturor.

Dr. Beatrice Cauuet (Laboratoire TRACES-CNRS, Université Le Mirail, Toulouse),reputat cercetător, specialist în arheologie subterană, a prezentat sistematic rezultatele săpăturilor arheologice  pe care le-a condus în zona Roşia Montană între 1999-2006, insistând pe descoperile de excepţie, cum au fost camerele şi roţile de drenaj din zona Păru Carpeni, considerate unicat în Europa, conservate in situ.

Întrebată dacă poate considera oportună continuarea proiectului de exploatare minieră, în condiţiile unor descoperiri arheologice de excepţie, dr. Beatrice Cauuet a făcut referire la legislaţia din Franţa, unde sarcina arheologilor, în cazul unor săpături de salvare cum au fost şi cele de la Roşia Montană, este aceea de a încerca într-o perioadă de timp limitată şi cu un buget determinat, să inventarieze, să fotografieze şi să conserve, in situ sau în alte spaţii, cât mai mult din vestigiile descoperite. Părerea arheologilor rămâne consultativă, deşi visul lor este acela de a se conserva totul. Decizia – în Franţa– se ia însă la alt nivel, în funcţie de multe alte considerente.

La această dezbatere au participat cu intervenţii şi ca moderatori: acad. Ioan Haiduc, Preşedintele Academiei Române, acad. Dan Berindei, Vicepreşedinte al Academiei Române, acad. Răzvan Theodorescu.

Acad. Ioan Haiduc a subliniat încă o dată faptul că finanţarea cercetărilor arheologice de la Roşia Montană de către RMGC a fost o obligaţie ce decurgea din legislaţia în vigoare privind protejarea siturilor arheologice. În acelaşi timp, etica şi deontologia profesională obligă pe cercetătorii implicaţi să păstreze o atitudine corectă şi echidistandă indiferent de banii alocaţi. Tot Domnia Sa a pus în discuţie numărul real de locuri de muncă pe care proiectul îl va pune la dispoziţia minerilor din zonă. Acesta nu va fi mai mare de 500-600 locuri de muncă, restul fiind în domeniul industriei chimice, pentru care – de altfel – nu există personal calificat în zonă. În încheiere a citat părerea unor publicaţii de profil care consideră că valoarea patrimoniului arheologic reprezintă „o comoară mai mare decât aurul însuşi“.

Acad. Dan Berindei considera că subiectul este de un atât de mare interes încât poate fi supus chiar unui referendum, iar acad. Răzvan Theodorescu a salutat iniţiativa Institutului de Istorie „Nicolae Iorga“ şi a scos în evidenţă faptul că pentru prima dată în problema Roşiei Montane s-a instaurat un climat de dialog.

sursa:realitatea.net

Rate this post
Mar 082010
 

România este printre primele zece ţări europene, în ceea ce priveşte rata obezităţii. La nivel mondial, peste un miliard de persoane sunt supraponderale.

“România se află între primele state din Europa în ceea ce priveşte rata obezităţii. La noi, 30% din populaţia adultă suferă de obezitate, iar în rândul copiilor prevalenţa este de 6%-8% “, potrivit medicului Constantin Dumitrache de la Institutul Naţional de Endocrinologie “C. I. Parhon”.

Principalele cauze ale obezităţii sunt hrana bogată în grăsimi şi activitatea redusă. Industria alimentară, industria fast-food şi cea a băuturilor acidulate sunt considerate vinovate de proliferarea acestei boli, alimentaţia oamenilor fiind astfel  extrem de dezechilibrată.

“Mâncarea şi lipsa de mişcare sunt în proporţie de 99% cauza obezităţii. Acum toată lumea are mijloace de transport, nimeni nu mai merge pe jos. Copii nu se mai duc pe jos la şcoală. A dispărut efectiv mişcarea şi atunci ar trebui să scadă şi alimentaţia spre minimum necesar. Asta înseamnă un pic în plus peste metabolismul bazal. Adicăconsumul minim necesar menţinerii vieţii. Programul din zilele de azi acoperă în totalitate ziua şi nu ne permite să avem un program de mese natural, care să coincidă cu necesităţile organismului. Şi masa de seară devine masa principală, cea mai abundentă care nu se consumă, ci se depune”, a declarat Constantin Dumitrache.

Specialiştii avertizează că obezitatea morbidă este principala cauză a unor maladii cronice precum bolile cardiovasculare, hipertensiunea arterială, accidentele vasculare cerebrale. Anul acesta, în România, două cazuri de obezitate morbidă au atras atenţia. Este vorba despre o femeie de 240 de kilograme din Craiova, care a născut prin cezariană o fetiţă de 2,9 kilograme şi de un bucureştean de 350 de kilograme.

OMS: Peste un miliard de persoane sunt supraponderale

Într-un raport al Organizaţiei Mondiale a Sănătăţii (OMS) se arată că exisă peste un miliard de persoane adulte supraponderale.  Cel puţin 300 de milioane de adulţi sunt obezi. În Europa, recordul la obezitate este deţinut de Marea Britanie cu 23%, faţă de Germania cu 12% şi Italia cu 8%, potrivit aceluiaşi raport. În SUA, 30% dintre adulţi sunt consideraţi obezi, circa 60 de milioane de persoane.

Obezitatea progresează şi în rândul copiilor. În lume există 22 de milioane de copii obezi, cu vârsta peste 5 ani. Obezitatea infantilă tinde să ia proporţii în Uniunea Europeană, unde peste 14 milioane de copii sunt supraponderali şi numărul acestora creşte cu anual cu 400.000, potrivit OMS.

sursa:realitatea.net

Rate this post