Dec 152010
 

La doar câţiva metri de suprafaţa marţiană ar putea exista bazine de apă lichidă, potrivit unei noi cercetări.

Deşi suprafaţa lui Marte este prea rece pentru apa lichidă, pungile de apă freatică ar putea sta la “căldură”, datorită unui strat de sedimente poroase, izolante, scrie o echipă internaţională în revista Icarus.

Noua teorie se bazează pe studiile asupra unor canale de scurgere foarte mari, care se întind pe sute de kilometri, în regiunea sudică Chryse.

Anticele canale au fost sculptate, cel mai probabil, de torente de apă, fiecare de câteva mii de ori mai mari decât fluviul Mississippi. Aceste râuri masive au erupt din surse subterane, sugerând că rezervoarele de apă freatică erau comune pe Marte, în trecut. Cercetătorii chiar au găsit locurile unde existau odată aceste rezervoare, acum goale.

Modelarea termică a dezvăluit o posibilitate interesantă, spune liderul studiului J. Alexis Palmero Rodriguez, de la Planetary Science Institute din Arizona.

“Dacă ai câţiva zeci de metri de sedimente fine, poroase, dune sau depozite aluvionare, poţi crea o anomalie termică care ar produce topirea sau stabilizarea apei freatice”, a spus el.

Dacă există, rezervoarele de apă subterană de pe Marte ar putea fi similare cu cele care se află sub permafrost, în zonele nordice ale Terrei, spune co-autorul studiului Jeffrey Kargel, cercetător la Universitatea Arizona din Tucson.

Asta înseamnă că rezervoarele marţiene ar putea fi găsite căutând dunele imense care acoperă zonele bogate în apă, precum păturile de sare sau gheţurile.

Şi pentru că apa ar fi sub sedimente uşoare, forarea pentru apă ar putea fi efectuată destul de uşor şi de ieftin, mai spun cercetătorii.

Studiul este deosebit de important şi pentru căutarea vieţii extraterestre: mediul acvatic subteran este o loc propice pentru eventualii microbi de pe Marte.

sursa realitatea.net

Rate this post
Dec 152010
 

NASA a făcut publică a nouă analiză a schimbărilor temperaturilor. Harta arată temperaturile anormale în perioada 2000-2009, 1970-1979, comparativ cu cele din 1951-1980.

Goddard Institute for Space Studies (GISS) din cadrul NASA a folosit informaţii strânse de la 6.300 de staţii meteorologice de pe întreg globul, observaţii realizate din satelit şi de pe vase asupra temperaturii oceanelor şi măsurătorile din Antarctica.

“Aceste trei seturi de date sunt introduse într-un program de analiză computerizat, disponibil pentru download pe site-ul GISS, care calculează tendinţele temperaturilor anormale comparativ cu temperaturiile medii pentru aceeaşi lună din perioada 1951-1980”, a explicat NASA.

Agenţia Spaţială raportează că temperatura medie globală a crescut cu 0.8 grade Celsius din 1880. Două-treimi din încălzire a avut loc începând in 1975, la o rată de 0.15-0.20 grade Celsius pe deceniu.

“Lumea se încălzeşte. Poate din cauza activităţii umane, poate din cauza naturii în sine, cert este că termometrele au înregistrat creşteri începând cu Revoluţia Industrială“, spune NASA pe site-ul Earth Observatory.

Rate this post