Oct 242010
 

Ceea ce îi nedumereşte pe oamenii de ştiinţă e faptul că cei doi aştri sunt destul de apropiaţi unul de altul.

O planetă gigantică, desprinsă parcă din Star Wars, aflată într-un sistem cu doi aştri solari, îi obligă pe astronomi să îşi regândească teoriile despre cum se formează planetele gazoase mari, scrie LiveScience.

Ceea ce îi nedumereşte pe oamenii de ştiinţă e faptul că cei doi aştri sunt destul de apropiaţi unul de altul. Descoperirea duce la o teorie alternativă, a colapsului gravitaţional, spre deosebire de cea care era vehiculată până acum – praful şi gazul din jurul stelelor duc la formarea planetelor.

Noua planetă e de mărimea lui Jupiter şi nu e singura cu mai mulţi sori, din contră, cercetătorii au descoperit mai multe astfel de sisteme. Diferenţa dintre aceasta şi celelalte este distanţa dintre cei doi sori şi planetă.

Rate this post
Oct 242010
 

10.000 de operaţii pe cord deschis, 5.000 de intervenţii pe cord închis şi 35 de transplanturi. Este bilanţul unei cariere excepţionale, cea a profesorului Radu Deac, considerat cel mai important chirurg cardiac al ultimelor două decenii. Doctorul, care a realizat primul transplant de inimă din România, s-a retras din activitatea medicală, căreia i-a dăruit 50 de ani din viaţă, la Tîrgu-Mureş.

Profesorul doctor Radu Deac, specialist în chirurgia cardiovasculară, a împlinit anul acesta 70 de ani. Cei mai mulţi şi i-a petrecut în sala de operaţie. După ce a terminat Facultatea de Medicină din Cluj-Napoca, medicul a ales să vină la Tîrgu-Mureş, unde, în 1995, a reuşit să pună bazele Institutului de Boli Cardiovasculare şi Transplant.

Patru ani mai târziu acolo, Radu Deac a efectuat primul transplant de inimă. În ultimii 11 ani, în centrul respectiv s-au făcut 40 de transplanturi, dintre care 35 au fost efectuate de profesorul Deac.

“Într-o patologie aşa de dificilă, trebuia să găsim o metodă radicală care să ofere pacientului o nouă viaţă. Aceasta era înlocuirea totală a inimii”, spus prof. dr. Radu Deac, medic chirurgie cardiovasculară.

“Cel mai important eveniment era trezirea pacientului. Era deconectat de la aparat iar domnul profesor îl saluta”, povesteşte Forro Estera, asistent şef Institut.

Conform legii, după 70 de ani, profesorul Deac poate profesa doar în sistemul privat.

“Efortul de a realiza acest vis, a unei chirurgii cardiace de performanţă,a cerut atât de multă pasiune, energie, aşa multă dăruire încât nici nu am observat cum a trecut timpul. Aş putea să o iau de la început oricând”, a spus prof. dr. Radu Deac, medic chirurghie cardiovasculară.

sursa realitatea.net

Rate this post
Oct 242010
 

5.960 de miliarde de euro este suma salariilor, în acest an, plătite de angajatori, inclusiv guvernele, din Uniunea Europeană. Potrivit datelor Eurostat, Danemarca se află pe primul loc, consumând cel mai mult pentru salarii, 57,1% din PIB. România cheltuie, în acest an, 42,8% din PIB pentru salariile angajaţilor.

Iată top 5 al ţărilor cu cele mai mari ponderi ale salariilor în PIB, potrivit prognozelor Eurostat, analizate demoney.ro.

1.  Danemarca. Mica ţară din nordul Europei consemnează, pentru acest an, cel mai mare procent al salariilor în PIB: 57,1%, adică 130,9 miliarde de euro. Anul trecut, salariile danezilor au însumat 131,3 miliarde, adică 58,8% din PIB.

2. Marea Britanie. Cu un procent de 53,8% din PIB, insularii ocupă locul doi al clasamentului. În sume absolute, angajatorii englezi plătesc salariaților lor aproape 911 miliarde de euro. Anul trecut, procentul era mai mare, de 55,4%, dar sumele mai mici: 865 de miliarde de euro

3. Suedia. Ţara scandinavă ocupă a treia poziţie a clasamentului, cu 53,3% din PIB (54,9% anul trecut). În sume absolute, procentul reprezintă 181 de miliarde de euro, cu 20 de miliarde mai mult decât anul trecut.

4.  Slovenia. Fosta republică iugoslavă ocupă locul patru al topului, cu un nivel al plăţilor către angajaţi echivalente cu 52,7% din PIB (53,1% anul trecut). Procentul înseamnă 52,7 miliarde de euro, faţă de 52 de miliarde anul trecut.

5.  Franţa. Una dintre cele mai mari economii ale zonei euro ocupă locul cinci al clasamentului nostru, cu o pondere a veniturilor care vor fi obţinute de angajaţi de 52,1% din PIB în acest an, adică 1.014 miliarde de euro. Anul trecut, raportul era de 52,7% din PIB, adică 1.005 miliarde de euro.

În acest an, pentru România se prognozează un nivel al plăţilor către salariaţi de 42,8% din PIB, mai mic cu 2,1 puncte procentuale faţă de nivelul din anul trecut, când ţara noastră s-a confruntat cu o recesiune severă. Raportat la ansamblul Uniunii, depăşim Polonia, Slovacia, Italia, Grecia şi Bulgaria.

În sume absolute, angajaţii români vor primi în acest an 52,7 miliarde de euro, anul trecut suma fiind de 52 de miliarde.

Rate this post