Mar 132011
 

 

Judecătorul federal din Virginia (est) Theresa Carroll Buchanan a refuzat vineri să anuleze ordinul administraţiei, pe care l-a validat în decembrie, pentru ca Twitter să furnizeze informaţii despre conturile unui parlamentar islandez, Birgitta Jonsdottir, ale unui cercetător american în informatică, Jacob Appelbaum, şi Rop Gonggrijp, un colaborator olandez al WikiLeaks.

 

Un judecător federal american a decis că Twitter trebuie să furnizeze informaţii despre persoanele aflate în contact cu WikiLeaks, aşa cum a ordonat administraţia Obama.

Judecătorul federal din Virginia (est) Theresa Carroll Buchanan a refuzat vineri să anuleze ordinul administraţiei, pe care l-a validat în decembrie, pentru ca Twitter să furnizeze informaţii despre conturile unui parlamentar islandez, Birgitta Jonsdottir, ale unui cercetător american în informatică, Jacob Appelbaum, şi Rop Gonggrijp, un colaborator olandez al WikiLeaks.

Ea nu consideră fundamentată teama lor că “administraţia elaborează o cartă de contacte care încalcă libertatea de exprimare”, garantată de Primul amendament al Constituţiei americane.

“Tribunalul nu vede unde se încalcă Primul amendament”, a apreciat Buchanan. “Cererea privind Twitter nu are ca scop să supravegheze sau să controleze conţinutul mesajelor sau numele celor care le urmăresc”, a insistat ea.

“Nu este ultimul nostru cuvânt”, a declarat Aden Fine, avocatul organizaţiei americane de apărare a libertăţilor civile care îi apără pe reclamaţi, referindu-se la intenţia sa de a se adresa unui alt judecător, al aceluiaşi tribunal, dar care să aibă autoritate asupra lui Buchanan.

WikiLeaks a publicat pe Internet mii de documente confidenţiale privind războaiele din Irak şi Afganistan şi note provenind de diplomaţii americani aflaţi în post în lumea întreagă.

Dosarul privind Twitter a creat divergenţe între Statele Unite şi Islanda, ambasadorul american din Reykjavik fiind convocat în ianuarie la Ministerul islandez de Externe.

 

sursa realitatea.net

Rate this post
Mar 132011
 

 

Cercetătorul Adrian Şonka de la Observatorul Astronomic din Bucureşti a scris sâmbătă pe blogul săucă nu există nicio legătură între cutremurul din Japonia şiapropierea dintre Pământ şi Lună, ce va avea loc la 19 martie. Şonka spune că, în ziua seismului, Luna se afla la o depărtare mai mare decât depărtarea medie de Terra.

 

Chiar dacă unii astrologi s-au grăbit la TV să pună cutremurul din Japonia în cârca Lunii, nu trebuie să o facem şi noi, oamenii raţionali. În ziua cutremurului, Luna se afla la o depărtare mai mare decât depărtarea medie de Terra“, spune cercetătorul Adrian Şonka.

“În primul rând, Luna nu are o orbită circulară, adică nu se afla mereu la aceeaşi depărtare de Pământ. Asta înseamnă că în anumite momente este mai apropiată, în altele mai îndepărtată. În orice moment se află la altă distanţă faţă de momentul anterior şi următor.  Distanţa minimă de Terra se numeşte “perigeu”, iar cea maximă – “apogeu”. La fiecare orbită (29 de zile), Luna trece prin amândouă situaţiile. În fiecare lună calendaristică avem o poziţie minimă a Lunii faţă de Terra. Uneori poziţiile minime sunt “mai minime”, adică diferă cu câteva zeci de kilometri”, explică cercetătorul, care susţine că acest fenomen nu are nicio legătură cu dezastrele naturale.

 

sursa realitatea.net

Rate this post
Mar 132011
 

 

Problemele continuă la centrala nucleară. După explozia de sâmbătă, un alt reactor are probleme cu sistemul de răcire şi este posibilă o altă explozie. Guvernul japonez consideră că este posibil ca la două dintre reactoarele centralei nucleare Fukushima 1 să fi fost declanşate procese de fisiune, după o serie de avarii provocate de cutremurul violent de vineri. Poliţia japoneză estimează că bilanţul  cutremurului ar putea fi de 10.000 de morţi.

Un alt reactor de la centrala nucleară Fukushima din Japonia are probleme cu sistemul de răcire după seismul de vineri, a anunţat duminică Agenţia niponă pentru siguranţa nucleară, transmite Reuters.

Sistemul de răcire de urgenţă nu mai funcţionează la reactorul nr. 3 de la centrala Fukushima Daiichi, ceea ce face necesare măsuri de urgenţă de furnizare de apă la reactor, a precizat un responsabil al agenţiei în cadrul unei conferinţe de presă. Nu este exclus să existe o nouă explozie la acest reactor.

Oficialul citat a mai menţionat că este posibil ca minimum 9 persoane să fi fost expuse la radiaţii, dar şi ca această cifră să crească la 70-160 de persoane.

“Credem că este foarte probabil să se fi declanşat o fisiune”, a declarat duminică purtătorul de cuvânt al Guvernului, Yukio Edano. “Nu putem verifica ce se întâmplă în miezul reactorului, dar luăm măsuri plecând de la această ipoteză”, a adăugat el, referindu-se la reactoarele 1 şi 3 de la centrala nucleară, unde presiunea a crescut semnificativ din cauza unor disfuncţii ale sistemelor de răcire.

O scurgere de cesiu radioactiv a fost detectată, sâmbătă, la centrala nucleară Fukushima 1, situată la 250 de kilometri nord de Tokyo, iar Agenţia pentru securitate nucleară şi industrială a apreciat că într-unul dintre reactoare s-ar putea declanşa un proces de fisiune nucleară.

Explozia produsă sâmbătă la centrala nucleară japoneză Fukushima 1 nu a avut loc la reactorul 1, iar învelişul acestuia nu a fost avariat, a declarat purtătorul de cuvânt al Guvernului nipon, Yukio Edano, citat de agenţia Kyodo în pagina electronică.

El a precizat că deflagraţia a provocat prăbuşirea acoperişului şi zidurilor clădirii care adăposteşte reactorul, însă învelişul acestuia nu a fost afectat.

Explozia a avut loc în momentul în care vaporii eliberaţi din înveliş au intrat în contact cu oxigenul din atmosferă, a spus Edano.

El a adăugat că operatorul Tokyo Electric Power a început răcirea reactorului cu apă de mare şi injectează acid boric pentru a preveni o situaţie critică, însă procesul de injectare a apei va dura mai multe ore.

Incidentul nuclear, evaluat la gradul 4 pe o scară cu şapte gradaţii

Incidentul nuclear produs sâmbătă în Japonia este evaluat la gradul 4 pe o scară cu şapte gradaţii, a anunţat Agenţia japoneză pentru securitate nucleară şi industrială.

Gravitatea unui eveniment produs într-o uzină nucleară este evaluată cu valori cuprinse între 0, care indică absenţa oricărei anomalii, şi 7, care indică un accident major.

Nivelul 4 corespunde accidentelor care nu generează riscuri importante în afara centralei, conform documentelor Agenţiei Internaţionale pentru Energie Atomică (AIEA).

Termenul “anomalie” este utilizat pentru evenimentele evaluate la nivelul 1, iar termenul “incident” este specific evenimentelor încadrate la nivelele 2 şi 3.

Un reprezentant al agenţiei nipone a precizat că un eveniment de nivelul 4 este cel mai grav înregistrat până în prezent în Japonia.

Peste 1800 de morţi, mii de dispăruţi

Peste 1.800 de persoane au murit sau sunt date dispărute după puternicul cutremur urmat de tsunami vineri în nord-estul Japoniei, potrivit unui nou bilanţ provizoriu stabilit sâmbătă pe baza cifrelor furnizate de poliţie şi a unei estimări a AFP. Poliţia naţională a comunicat sâmbătă că sunt 685 de morţi şi 643 de persoane date dispărute.

Aceste cifre nu includ cele 200 – 300 de corpuri neînsufleţite găsite pe o plajă din Sendai (nord-est), care ar fi fost luate de un val de peste 10 metri, nici cele 300 – 400 de cadavre descoperite de armată în portul Rikuzentakata (nord-est), tot victime ale valurilor tsunami.

sursa realitatea.net

 

Rate this post