Apr 282011
 

 

Google a anunţat la finalul lunii februarie că va face modificări privind algoritmul său de căutare şi a declarat război agregatoarelor de conţinut editorial, care nu au conţinut propriu. Primele schimbări au început deja să apară. Prima victimă importantă a noului algoritm a fost grupul Demand Media, una dintre cele mai cunoscute “ferme de conţinut” din America.

 

Conform unor informaţii apărute pe site-ul publicaţiei Forbes, în urma unui studiu realizat de Experian Hitwise, s-a descoperit că traficul site-urilor Demand Media prezintă mai puţini utilizatori veniţi din Google, după ce motorul de căutare a implementat noul update pentru algoritm, numit “Panda”, informeazăcapital.ro.

Unele site-uri precumanswerbag.com au înregistrat pierderi din Google chiar de 80%. eHow.com, cel mai cunoscut site al Demand Media, a cunoscut o scădere de 29%.

Alte ferme de conţinut au înregistrat de asemenea scăderi ale utilizatorilor veniţi din Google: Mahalo, scădere de 78%, Associate Content 61% și Examiner.com cu 51%.

Într-o postare pe blogul oficial, Amit Singhal şi Matt Cutts, ingineri de software de la Google, scriau că noul algoritm este realizat pentru a reduce rankingul pentru site-urile de slabă calitate, site-uri care nu aduc valoare adăugată pentru cititori şi care au conţinut copiat de la alte site-uri.

Money

MONEY.ro

 

Rate this post
Apr 282011
 

 

230 de milioane de hectare de pădure vor dispărea până în 2050, dacă nu se vor lua măsuri de prevenire, avertizează primul capitol al celui mai recent studiu WWF, intitulat „Raportul Păduri Vii” (Living Forests Report).

 

Decidenţii politici şi liderii din mediul de afaceri trebuie să adopte urgent obiectivul de a stopa pierderea pădurilor, salvarea acestora fiind esenţială pentru conservarea biodiversităţii şi pentru combaterea schimbărilor climatice.

Primul capitol al raportului, lansat ieri, analizează cauzele globale ale defrişării şi identifică oportunităţi pentru trecerea de la modul clasic de a face afaceri la un nou model, bazat pe sustenabilitate, de pe urma căruia ar putea beneficia guverne, comunităţi, dar şi mediul de afaceri. Documentul atrage atenţia asupra faptului că decidenţii politici şi oamenii de afaceri trebuie să adopte obiectivul comun de zero defrişare şi degradare a pădurii până în 2020, ca şi punct de referinţă pentru evitarea efectelor dezastroase ale schimbărilor climatice şi ale pierderii biodiversităţii.

Philipp Goeltenboth, seful departamentului de păduri din cadrul WWF a declarat că  suprafata de pădure pierdută va fi de 27 de ori mai mare decât cea a Austriei.

Alte 5 capitole ale raportului vor fi publicate până la sfârşitul anului, fiecare dintre ele legând importanţa pădurilor de diverse aspecte ale vieţii oamenilor şi ale bunului mers al societăţii.

Păduri unice în Europa

WWF aminteşte că cele mai întinse zone acoperite de păduri seculare din Europa se regăsesc în Europa Centrală şi de Est. Din cauza gospodăririi iraţionale din ultimele decenii, pădurile seculare au dispărut în ţările dezvoltate, iar în ecoregiunea Dunăre-Carpaţi ele constituie mai puţin de 0,3 % din suprafaţa totală. Se estimează că, în prezent, regiunea carpatică mai găzduieşte 350.000 de hectare de păduri seculare, dintre care 250.000 au fost localizate în România şi aproximativ 100.000 în Bulgaria. Peste 10.000 de păduri de fag din estul Slovaciei şi vestul Ucrainei au fost incluse în Patrimoniul UNESCO.

Pădurile seculare se confruntă cu nenumărate presiuni, dintre care cea mai ameninţătoare este tăierea, atât sub formă legală cât şi ilegală, ambele cauzate de faptul că aceste păduri nu sunt incluse într-un sistem de protecţie totală. WWF atrage atenţia asupra nevoii de acţiune imediată, în scopul păstrării ultimelor păduri seculare care au mai rămas în regiunea noastră.

Numite şi păduri primitive sau păduri virgine, pădurile seculare sunt sisteme echilibrate, care oferă bunuri şi servicii de calitate foarte bună, vitale pentru oamenii de pretutindeni: apă curată, absorbţia dioxidului de carbon din atmosferă, fixarea solului, dar şi reglarea climei. Mai mult, pădurile seculare adăpostesc cele mai de preţ specii ale Europei : carnivorele mari- ursul brun, lupul şi râsul.

2% pentru WWF, 100% protecţie pentru pădurea seculară

În prezent, WWF sprijină protejarea a 1300 de hectare de păduri seculare.

Peste 1000 de hectare din pădurea seculară de la Strâmbu Băiuţ, din Maramureş, au fost puse sub protecţie provizorie, până la declararea zonei drept rezervaţie naturală, demers iniţiat de WWF în anul 2010.

Alte 300 de hectare de pădure seculară din Pădurile Şincii (judeţul Braşov) sunt protejate prin fondurile colectate în campania 2% de anul trecut, demers care continuă şi în acest an. Pădurile Şincii asigură adăpost pentru ursul brun şi pentru alte specii de animale importante – cocoşul de munte, râsul, lupul, barza neagră, stârcul cenuşiu şi numeroase specii de amfibieni. Arbori seculari de până la 2 metri diametru şi înalţi de 50 de metri asigură un habitat favorabil şi sigur pentru toate aceste specii. 300 de ha din aceste păduri sunt neafectate de activităţile umane, însă, având în vedere soarta numeroaselor păduri seculare care au fost distruse în ultimii ani în ţara noastră, există riscul ca aceasta să intre în exploatare, în viitorul apropiat.

Prin prevederea 2%, fiecare persoană fizică poate decide să redirecţioneze 2% din impozitul pe care îl plăteşte statului către o cauză care o reprezintă. Procedura este foarte simplă şi presupune completarea unui formular şi trimiterea acestuia prin poştă, la sediul Administraţiei Financiare de care aparţine fiecare persoană. Formularele pretipărite cu datele WWF şi toate detaliile necesare completării sunt disponibile la adresa www.wwfdoilasuta.ro .

Money

MONEY.ro

 

Rate this post
Apr 282011
 

 

Un infarct care se produce în cursul dimineţii riscă să fie mai grav decât unul produs în cursul serii, potrivit unui studiu publicat pe site-ul revistei Heart Journal ce face parte din grupul British Medical Journal, informează AFP.

 

Se ştie de mult timp că ritmul circadian influenţează mai multe procese cardiovasculare, precum presiunea sangvină, ritmul cardiac şi incidenţa atacurilor de cord, care au tendinţa de a se produce mai frecvent în momentul în care oamenii se trezesc.

Cercetătorii din Madrid, coordonaţi de medicul Borja Ibanez de la Centrul naţional pentru cercetări cardiovasculare (CNIC), au încercat să determine legătura dintre momentul producerii atacului cardiac şi pagubele pe care acesta le provoacă, mai ales asupra ţesuturilor devenite inerte în urma unei întreruperi prelungite a alimentării cu sânge.

Pentru a măsura acest impact, savanţii spanioli au monitorizat concentraţia unei anumite enzime din sângele celor 811 pacienţi internaţi într-o secţie de terapie coronariană din spitalul San Carlos din Madrid, între 2003 şi 2009.

Pacienţii care aveau cea mai mare cantitate de ţesut cardiac distrus au fost aceia care au suferit un infarct între ora 06.00 şi ora 12.00, iar concentraţiile lor din enzima vizată au fost cu 21% mai mari în comparaţie cu cele ale pacienţilor care au suferit un infarct în intervalul 18.00 – 24.00.

Dintre cei 811 pacienţi, 269 au suferit atacuri de cord în intervalul 06.00 – 12.00, 240, în intervalul 12.00 – 18.00, 161, în intervalul 18.00 – 24.00, şi 141, în intervalul 24.00 – 06.00.

Money

MONEY.ro

 

Rate this post