Jul 312011
 

Doar 10-15% din cele 8,4 milioane de locuinţe din România sunt asigurate, spun reprezentanţii industriei de profil. Studiile realizate de autorităţi în ultimii ani au relevat că valoarea pierderilor medii anuale, calculată pentru clădiri rezidenţiale, rezultate în urma producerii inundaţiilor, se ridică la aproximativ 20 milioane de euro.

În cazul unui seism puternic, expunerea rezidenţială totală se ridică la aproximativ 105 miliarde euro. La finele anului trecut, primele brute subscrise de companiile de asigurări pe linia de business “property” însumau 852,7 milioane de lei (231,7 mil. euro) şi reprezentau 12,1% din subscrierile totale ale pieţei, de 8,9 miliarde lei (2,4 miliarde euro).

Citeşte tot ce trebuie să ştii despre asigurarea locuinţei în Business Standard.

Rate this post
Jul 312011
 

Este vorba despre o tehnica decorativa pentru pereti si plafoane, cunoscuta inca din antichitate. Ca materie prima se utilizeaza ghips si var nestins in amestec cu apa, pentru a se obtine stucul venetian. Cu adaosul de alte elemente, cum ar fi pulberea de marmura sau nisip, si apeland la sisteme speciale de aplicatii, se poate obtine o suprafata lucioasa sau satinata.

nicehobb_bOriginea stucului se pare ca are o vechime de peste 5000 de ani. Stucuri erhitectonice s-au nascut in provinciile orientale ale Iranului, raspandite apoi prin intermediul Mesopotamiei.
Sapaturi efectuate apoi in insula Malta au adus la lumina in complexul din Tarxien resturi de stucuri de decoratiuni ce apartineau perioadei dintre anii 3000 si 2500 i.d.Ch. S-au gasit urme de stuc antic si in insula Creta: este vorba de o compozitie de carbonat de calciu si magneziu amestecate cu var nestins, cu care se realizau reliefuri pictate apoi in culori vii.

Sucul venetian este un fel de vopsea structurata, acrilica, cu aspect marmurean. Este interesant de observat ca stucul venetian era la inceput alb, derivat dintr-o pasta de var nestins si pulbere alba de marmura sau de piatra. Stucatura venetiana s-a dezvoltat rapid in secolul al XVIII-lea. Iata cateva secrete din tehnica realizarii acestui gen de decoratiuni.

1. Se lustruiesc peretii pentru a deveni netezi si luciosi. Se aplica prima mana de netezire cu stuc venetian pe baza de var. Se asterne apoi un izolant acrilic diluat 1:4 cu apa potabila.
2. Pe produsul aproape uscat se aplica a doua mana de netezire in asa fel incat sa se obtina o suprafata lucioasa si omogena de stuc venetian. Dupa ce suprafata va fi complet uscata se continua cu prima mana de finisare, cu ajutorul gletierei de 10 cm (sau a spaclului japonez), aplicand stucul venetian in asa fel incat sa se lase spatii incrucisate. Se coninua cu o mana de acril lavabil (prima fascie de hidropicturi acrilice sunt lavabile si foarte putin absorbante). nicehobby_b

3. Acum urmeaza tamponarea pe baza acrilica pentru obtinerea efectului specific de spatula pentru stucul venetian. Se trece la aplcatia cu ajutorul unei pensule plate, pe portiuni de un metru patrat. Pe pereti apar umbre clar-obscure, cu efectul de spaclu al stucului venetian.
Aplicarea noului stuc venetian lucios incepe cu o mana de umplutura opaca, formand pe perete  pete de produs, distantate la circa 10-15 cm una de cealalta, pana se acopera circa 1 metru patrat. Se intinde atent produsul de stuc venetian uniform pe perete si apoi, cu o gletiera simpla, se imprastie cu miscari rotatorii ale mainii, spre dreapta si inapoi, spre stanga.

Cand se va trece o gletiera curata pentru a elimina eventualele reziduuri de stuc venetian, se va avea grija sa nu se netezeasca complet suprafata, cautand sa ramana un strat subtire de stuc venetian. Tot ceea ce ramane pe spaclu, se va reintroduce in recipientul cu stuc venetian.
Efectul obtinut pe perete este foarte frumos, potrivit pentru amenajarea unui interior modern, dar in stil clasic. Dupa circa 4 ore (uscarea este completa) se trece la cea de a doua si ultima mana de stuc venetian de lustruire cu aceeasi tehnica. Pentru a da luciu suprafetei, se trece de mai multe ori gletiera curata pana se obtine luciul dorit pentru stucul venetian al casei moderne.

nicehobby1_bExista in comert  stucuri venetiene compuse doar din rasini naturale amesteate cu ulei de in, fara substante acrilice sau sintetice.  Sunt produse naturale, atoxice, gata pentru uz si diluabile cu apa pentru amenajari moderne.
Exista un tip de stucaturi venetiene ce nu necesita mai mult de 4 sau 5 maini pentru a da peretelui efectul dorit. Sunt suficiente 2 maini, una care umple si alta care da lustru, pentru a crea caracteriticele jocuri de culoare. Uscarea dureaza 4-5 ore, conform conditiilor ambientale.

Unele tipuri de stucuri venetiene se curata doar si exclusiv cu alcool denaturat de 94, cele naturale in schimb sun curatite cu apa si sapun lichid, dupa 72 de ore de la aplicatia produsului.
inainte, tehnica stucului venetian prevedea aplicarea a sase straturi. Caracteristic era amestecul pe baza de apa si var nestins cu inerte fine constituite din nisip si teracota macinata pentru primii 20 mm ai celor trei straturi interioare, ori de pulbere de marmura (CaCO3) pentru urmatorii 5 mm ai celor trei straturi superficiale. Legarea si solidificarea tencuielii pentru stucatura venetiana erau asigurate de carbonatarea aerului de la var, adica de transformarea Ca(OH)2 in CaCO3 in urma reactiei cu anhidrida carbonica (CO2) prezenta in aerul casei moderne.

agenda.ro

MODELE DE STUC VENETIAN

    

    

    

 

Rate this post
Jul 302011
 

 

Date obţinute de geologi pe coasta Pacificului din Canada indică faptul că fractura tectonică se află cu 7 km mai în profunzime decât se credea anterior, trecând prin straturile groase de roci sedimentare spre est.

Pe coasta Pacificului din Canada se înregistrează o acumulare importantă de energie seismică, fapt ce ar putea duce la un cutremur puternic, semnalează geologi de la Simon Fraser University în ultimul număr al revistei Nature Geoscience, citat de Agerpres.

Aceste concluzii intervin după un ciclu de investigaţii într-o zonă ‘de tranziţie’ de 200 de km în perimetrul insulei Vancouver la intersecţia între placa tectonică Juan de Fuca şi placa continentală nord-americană.

Datele obţinute de geologi indică faptul că fractura tectonică se află cu 7 km mai în profunzime decât se credea anterior, trecând prin straturile groase de roci sedimentare spre est. ‘În caz de cutremur, evenimentul seismic va afecta o zonă mai extinsă’, menţionează într-un interviu acordat ziarului The Vancouver Sun profesorul de seismologie Andy Calvert de la Simon Fraser University.

Coasta Pacificului reprezintă cea mai activă zonă din punct de vedere seismic din Canada. În zona insulei Vancouver, în ultimii 70 de ani s-au înregistrat peste 100 de replici cu magnitudinea de cinci sau mai multe grade. Cel mai puternic cutremur a avut loc aici în ianuarie 1700, cu o magnitudine estimată între 8,7 şi 9,2 grade. Valul seismic ce a urmat a ajuns până în Japonia, parcurgând o distanţă de 7000 de km.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET

Rate this post