Dec 182011
 

 

Producţia mondială de caviar creşte rapid, în pofida crizei, iar avansul producţiei este susţinut de intrarea pe această piaţă a unor noi jucători, precum China sau Emiratle Arabe Unite, dar şi de dezvoltarea producţiei în ţări ca România şi Bulgaria, potrivit cotidianului New York Times (NYT).

În ţări precum China, Finlanda, Spania sau Emiratele Arabe Unite, noi ferme de sturioni încep să umple golul lăsat de declinul populaţiei de morun în libertate şi alte specii de sturion în Marea Caspică, sursa tradiţională de caviar.
Noile ferme speră să schimbe dinamica acestei pieţe, popularizând caviarul şi majorând producţia şi vânzările, scrie NYT. Înainte de toate vor trebui, însă, să convingă consumatorii că, deşi produs în altă parte decât Marea Caspică, caviarul nu este un “fals” de lux, informează MEDIAFAX.

Spre deosebire de şampanie, denumire care aparţine producătorilor din regiunea franceză Champagne, caviarul nu este un brand. De fapt şi alte tipuri de icre, în afară de cele ale sturionilor, sunt vândute drept caviar. Producţia de lux era asigurată în mare parte de Rusia şi Iran, care au vândut cu succes povestea caviarului negru al sturionului din Marea Caspică drept singurul tip de caviar veritabil.

În pofida crizei mondiale, caviarul se află într-o gamă selectă de bunuri de lux care nu au fost lovite puternic de reducerile de cheltuieli. Preţul s-a menţinut la circa 1.000 de euro pe kilogram pentru majoritatea tipurilor de caviar.
Nişa caviarului negru a fost afectată, însă, de un declin de 99% a populaţiei de moruni în ultimii 15 ani pe cursul inferior al fluviului Volga, care se varsă în Marea Caspică, şi care era cea mai importantă sursă, potrivit agenţiei piscicole din Rusia.

Declinul, început din cauza poluării şi construcţiei de baraje, a fost accelerat de pescuitul ilegal, a declarat în august pentru Interfax preşedintele agenţiei, Andrei Kraini.

Rusia a interzis în 2002 exportul de caviar negru pentru a se conforma unor acorduri internaţionale pentru protejarea speciilor pe cale de dispariţie. Exporturile au fost redeschise în acest an, însă se vor baza pe producţia unor ferme, în care sturionii au nevoie de mai mulţi ani pentru a junge la maturitate.

Între timp, fermele de sturioni deschise în alte ţări speră să umple acest gol, potrivit cotidianului american.
Nu există statistici de încredere la nivel mondial, dar cercetătorul francez Patrick Williot estimează că producţia anuală se ridică la aproximativ 250 de tone, aproape exclusiv asigurată de ferme, faţă de 550 de tone la sfârşitul anilor ’70.

“În contrast cu fosta producţie bazată pe populaţia de sturion aflat în libertate, producţia actuală este în creştere continuă”, a spus Williot.

România şi Bulgaria, ţări care au intrat în Uniunea Europeană în 2007, folosesc accesul la fonduri europene pentru a dezvolta ferme de sturioni. Cele două ţări sunt singurele state europene cu populaţii viabile de sturioni în libertate, însă mai multe organizaţii şi-au exprimat îngrijorarea privind pescuitul ilegal, potrivit NYT.

Unul dintre cei mai importanţi nou-veniţi este China, unde ferme de sturioni au fost înfiinţate în diferite regiuni ale ţării.

“Producţia de caviar la nivel mondial se va dubla sau chiar se va tripla în următorul deceniu”, a declarat Diego Pozas, directorul companiei Caviar de Riofrío, care operează o fermă de acest fel în Spania.

Preţurile la caviar ar putea începe să scadă în circa doi ani, pe fondul creşterii producţiei, iar unele sortimente ar putea ajunge la 600 de euro pe kilogram, consideră Seppo Kapanen, şeful companiei finlandeze Caviar Empirik, care deţine trei ferme, între care şi cea operată în Spania de Caviar de Riofrío.

Producătorii nu sunt, însă, îngrijoraţi, întrucât “dacă oamenii se obişnuiesc să mănânce caviar, vor vrea tot mai mult şi vor trece progresiv la sortimente mai scumpe”, a adăugat el.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET

NYT: România a intrat pe piaţa mondială a caviarului
Rate this post
Dec 182011
 

 

Etichetele care să conţină informaţii despre câtă mişcare trebuie să faci după ce consumi alimente de tip junk-food şi băuturi acidulate ar fi mult mai utile decăt informaţiile despre numărul de calorii, spun cercetătorii.

În urma studiului efectuat recent şi publicat în Jurnalul American de Sănătate Publică, cercetătorii au descoperit că informaţiile despre exerciţiile fizice necesare pentru a preveni apariţia kilogramelor în plus, după ce este consumată mâncare de tip fast-food sau sucuri carbogazoase, au un impact favorabil în rândul populaţiei.

Jumătate dintre tinerii care au participat la experiment au renunţat să consume băuturi carbogazoase după ce au citit eticheta unui astfel de produs pe care scria că după consumul conţinutului va trebui să alerge o oră ca să elimine caloriile acumulate, potrivit dailymail.co.uk.

Oamenii conştientizează mai uşor astfel e tip de “măsurare” a caloriilor decăt varianta clasică, pentru că, de exemplu, în urma studiului s-a constatat că un număr considerabil dintre subiecţi nu ştiau că un pahar de băuturi acidulate conţine un sfert din doza de calorii recomandată zilnic.

Potrivit experţilor americani de la Universitatea din Baltimore, informaţiile despre cât “costă” în exerciţii fizice un pahar de cola, spre exemplu, îi pune pe gânduri pe fanii alimentelor de tip junk-food.

“Oamenii subestimează, în general, numărul de calorii din alimentele şi băuturile pe care le consumă”, suţine autoarea studiului Sara Bleich.

Furnizarea de informaţii precise legate de echivalentul caloriilor unui aliment în activitate fizică, spre exemplu pentru un pahar de cola trebuie să alergi o oră, poate fi un pas înainte în prevenirea obezităţii.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET

Cât trebuie să alergi pentru a consuma caloriile dintr-un pahar de Coca-Cola
Rate this post
Dec 182011
 

Directorul Fondului Monetar Internaţional, Christine lagarde, a declarat, pentru Financial Times, că economia mondială actuală are aceleaşi tendinţe ca şi criza anilor 1930.

Lagarde a confirmat, în acelaşi timp, faptul că nici o ţară europeană, indiferent de nivelul de dezvoltare, nu va fi imună la contextul economic actual.

“Nu exista nici o economie a lumii, fie că e vorba despre ţări sărace, pieţe emergente sau state avansate, care să fie imune la criza care nu numai că se extinde, dar care prinde amploare”, a spus Lagarde în vizita la Departamentul de stat al SUA.

În acelaşi context, preşedintele FMI a explicat că ţările Asiei şi Americii Latine sunt un adevărat exemplu economic în ceea ce priveşte modul în care au făcut faţă crizelor din anii 1980 şi 1990.

“Toate acele provocari cărora le-au făcut faţă pe durata acelor crize s-au dovedit utile astăzi”.

“Sunt necesare eforturi susţinute, va fi nevoie de ajustări şi, evident, totul trebuie să porneasca din inima actualei crize, adică din ţările europene, în special a celor din zona euro”.

Citeste mai mult pe REALITATEA.NET

Lagarde: Economia mondială tinde către o criză similiară cu cea 1930
Rate this post