Feb 132011
 

Motivul: jocul nu mai produce suficienţi bani care să-i acopere costurile de producţie.

Fanii jocului Guitar Hero vor fi dezamăgiţi să afle că, după cinci ani, jocul nu va mai fi produs. Activision Blizzard Inc., care produce Guitar Hero, a anunţat joi că va înceta să-l mai fabrice jocul video care a generat vânzări de circa 3 miliarde de dolari de când a fost introdus în 2005, informează National Post.

Guitar Hero a fost un joc gen karaoke foarte popular în rândul fanilor, dar deloc profitabil pentru producătorul său care nu a putut genera vânzări suficiente, după cumpărarea iniţială a produsului. Jucătorilor li se oferea tot echipamentul necesar începerii jocului, în timp ce download-urile de muzică ar fi trebuit să aducă bani, insuficienţi se pare pentru ca produsul, care a ajuns la a 14-a versiune, să mai poată fi fabricat.

Rate this post
Feb 132011
 

Şase astronauţi, închişi de opt luni într-o replică a unei navete spaţiale aflată într-un laborator din Moscova, vor ajunge fictiv pe Marte, luni, în cadrul unui program de simulare a zborului către planeta roşie, într-o misiune a cărei durată totală este de un an şi jumătate.

Programul Marte-500 a debutat în 3 iunie 2010, la Institutul de cercetări medicale şi biologice (IBMP) din Moscova: şase voluntari, cu vârstele cuprinse între 26 de ani şi 38 de ani, trăiesc într-o izolare totală de restul lumii, în condiţii foarte apropiate de cele prezente la bordul unei navete spaţiale care ar zbura către Marte.

Sosirea pe Marte, prevăzută a avea loc luni, în jurul orei 10.00 GMT, va fi transmisă pe un ecran uriaş la Centrul rus pentru controlul zborurilor spaţiale (TSUP) din Moscova, unde au fost deja invitaţi numeroşi savanţi şi jurnalişti.

După o călătorie în spaţiu de 250 de zile, timpul pentru a ajunge pe Marte plecând de pe Terra, columbianul Diego Urbina, rusul Aleksandr Smolevski şi chinezul Wang Yue vor “coborî” pentru prima oară pe planeta roşie.

Vor urma alte două “ieşiri”, în 18 februarie, respectiv 22 februarie. Timp de aproximativ o lună, ei vor simula o serie de activităţi ştiinţifice şi viaţa de zi cu zi a unui echipaj pe Marte, într-un modul special construit pentru a imita scoarţa marţiană, iar apoi se vor alătura celorlalţi trei membri ai echipajului, francezul Romain Charles şi ruşii Sukhrob Kamalov şi Aleksei Sitev.

Cei şase voluntari din acest proiect ştiinţific – trei ingineri, un medic, un chirurg şi un fizician, vor efectua “toate sarcinile ca şi cum ar fi o misiune reală”, a declarat Jennifer Ngo-Ahn, coordonatoarea proiectului Marte-500.

Misiunea s-a derulat fără probleme până în prezent, “însă, pe parcursul unui zbor adevărat către Marte, vor exista multe alte provocări cărora trebuie să le facem faţă, cum ar fi graviţia şi radiaţia”, a precizat aceeaşi sursă.

IBMP şi Agenţia spaţială europeană (ASA), coorganizatoare ale experimentului, vor să studieze efectele izolării, absenţei luminii naturale şi a aerului proaspăt asupra organismului uman, ca şi restricţiile în privinţa contactelor umane la care vor fi supuşi astronauţii care vor zbura într-o bună zi pe Marte, chiar dacă nicio expediţie de acest gen nu este prevăzută deocamdată pentru următorii 20-30 de ani.

Cei şase voluntari vor avea zilele organizate în trei părţi egale: o treime pentru lucru şi experimente ştiinţifice, o treime pentru relaxare în modulul de stocaj, în care un compartiment este dotat cu o mică sală de sport şi cu o saună, şi o treime pentru odihnă şi somn.

În cazul apariţiei unor probleme de sănătate, consultaţiile pot fi efectuate în modulul medical care permite izolarea unui membru al echipajului. Dacă unul dintre voluntari decide să abandoneze, experimentul va continua ca şi cum acel membru al echipajului ar fi murit.

Comunicarea dintre membrii echipajului şi echipa tehnică din centrul de comandă şi cu familiile lor se face prin e-mail, iar mesajele trimise ajung la destinaţie cu o întârziere de 40 de minute, pentru a simula cât mai bine condiţiile reale de transmitere a acestor mesaje.

Revenirea pe Terra este prevăzută pentru sfârşitul lunii noiembrie, după o călătorie de întoarcere care va dura 240 de zile.

Anul trecut, alţi şase voluntari au simulat un zbor de 105 zile în spaţiu, acesta fiind primul experiment ce a permis studierea comportamentului uman în vederea unei viitoare misiuni către Marte.

sursa realitatea.net

Rate this post
Feb 132011
 

Criza albinelor ameninţă siguranţa alimentaţiei mondiale. În ultimii ani, din cauza poluării, a pesticidelor şi a neglijenţei se înregistrează o rată a dispariţiei albinelor fără precedent, relatează The Telegraph.

Aproape o treime din producţia agricolă la nivel mondial depinde de polenizare, realizată cu precădere de albine. Aceste alimente ne aduc 35% din necesarul energetic, majoritatea mineralelor, vitaminelor şi anti-oxidanţilor. În ciuda importanţei lor pentru fiinţa umană, albinele mor cu o viteză îngrijorătoare.

Criza albinelor nu a fost atât de acută până acum, dar indexul preţurilor pentru alimente publicat de ONU depăşeşte toate recordurile. Devine astfel urgent să aflăm în ce măsură dispariţia îngrijorătoare a albinelor riscă să pună în pericol securitatea mondială în ceea ce priveşte alimentaţia.

Banca agricolă americană Rabobank a declarat că numărul coloniilor de albine care nu supravieţuiesc în SUA de la an la an s-a mărit de la 30% la 35%, după ce mult timp valoarea a stagnat la 10%. Procentul este de peste 20% în Europa şi aproape la fel în Asia şi America Latină.

Albert Einstein, recunoscut pentru declaraţiile sale incendiare, obişnuia să spună că “atunci când albinele vor dispărea de pe suprafaţa Pământului, omul va mai avea doar patru ani de trăit”.

“Asemenea scenarii apocaliptice sunt exagerate”, au spus repezentanţii băncii americane, întrucât producţiile de porumb, grâu şi orez depind de polenizarea realizată de vânt.

Cu toate acestea, albinele sunt esenţiale pentru polenizarea nucilor, pepenilor, citricelor, merelor, cepei, broccoli, dovleceilor, fasolei, ardeilor, vinetelor, castravetilor, rosiilor, fasolei, cafelei, cacao, avocado şi nucilor de cocos.

SUA se confruntă cu cel mai mare dezechilibru în acest sens. Din 1961, producţia agricolă, care depinde de activitatea albinelor a crescut de patru ori, în timp ce numărul coloniilor de albine s-a înjumătăţit. Mai mult, numarul de albine per hectar a scăzut cu aproximativ 90%.

Una dintre principalele cauze ale crizei albinelor sunt pesticidele folosite pe scară largă. Ţări ca GermaniaFranţa, Italia, Marea Britanie sau China au emis deja norme de reglementare pentru restrângerea folosirii pesticidelor, şi asta din cauză că şi-au decimat populaţiile de albine.

Rate this post