Oct 132010
 

Învăţământ obligatoriu de 10 clase, religie, şi ea obligatorie, rectori care pot fi demişi de ministru, geografie şi istorie cu predare în limba minorităţilor – sunt doar câteva din prevederile legii pe care Guvernul îşi va asuma răspunderea în faţa Parlamentului.

Învăţământul general obligatoriu este de 10 clase şi cuprinde învăţământul primar şi cel gimnazial. Învăţământul liceal devine obligatoriu până cel mai târziu în anul 2020. Obligaţia de a frecventa învăţământul de 10 clase, la forma de zi, încetează la vârsta de 18 ani.

Planurile-cadru ale învăţământului primar, gimnazial, liceal şi profesional includ religia ca disciplină şcolară, parte a trunchiului comun. La solicitarea scrisă a elevului major, respectiv a părinţilor sau a tutorelui legal instituit, pentru elevul minor, elevul poate să nu frecventeze orele de religie. În acest caz, situaţia şcolară se încheie fără disciplina Religie. În mod similar se procedează şi pentru elevul căruia, din motive obiective, nu i s-au asigurat condiţiile pentru frecventarea orelor la această disciplină.

Învăţământul primar se organizează şi funcţionează, de regulă, cu program de dimineaţă. În clasa pregătitoare sunt înscrişi copiii care au împlinit vârsta de 6 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copiii care împlinesc vârsta de 6 ani, până la sfârşitul anului calendaristic, dacă dezvoltarea lor psihosomatică este corespunzătoare.

În clasa pregătitoare din învăţământul special sunt înscrişi copii cu cerinţe educaţionale speciale, care împlinesc vârsta de 8 ani până la data începerii anului şcolar. La solicitarea scrisă a părinţilor, a tutorilor legali sau a susţinătorilor legali, pot fi înscrişi în clasa pregătitoare şi copii cu vârste cuprinse între 6 şi 8 ani la data începerii anului şcolar.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului poate aproba organizarea de programe educaţionale de tip ,,A doua şansă”, în vederea promovării învăţământului primar pentru persoanele care, din diferite motive, nu au absolvit acest nivel de învăţământ până la 14 ani.

Învăţământul gimnazial este, de regulă, învăţământ de dimineaţă. Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale, prin inspectoratele şcolare, poate organiza programe educaţionale de tip „A doua şansă”, în vederea promovării învăţământului gimnazial pentru persoane care depăşesc cu peste 4 ani vârsta corespunzătoare clasei şi care, din diferite motive, nu au absolvit învăţământul secundar, gimnazial.

Absolvenţii învăţământului gimnazial care nu continuă studiile în învăţământul liceal pot să finalizeze, până la vârsta de 18 ani, cel puţin un program de pregătire profesională care permite dobândirea unei calificări corespunzătoare Cadrului naţional al calificărilor.

Învăţământul liceal cuprinde următoarele filiere şi profiluri: a) filiera teoretică, cu profilurile uman şi real; b) filiera tehnologică, cu profilurile tehnic, servicii, resurse naturale şi protecţia mediului; c) filiera vocaţională, cu profilurile militar, teologic, sportiv, artistic şi pedagogic.

Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului este abilitat să stabilească prin planurile-cadru de învăţământ, în funcţie de dinamica socială, economică şi educaţională, specializări diferite în cadrul profilurilor prevăzute la alin. (1).

Durata studiilor în învăţământul liceal – forma de învăţământ de zi – este de 3 ani pentru filiera teoretică, de 3 sau de 4 ani pentru filiera vocaţională, şi de 4 ani pentru filiera tehnologică, în conformitate cu planurile-cadru aprobate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului. Pentru formele de învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă, durata studiilor se prelungeşte cu un an.

Învăţământul liceal se organizează şi funcţionează, de regulă, ca învăţământ de zi. Acesta se poate organiza şi poate funcţiona şi ca învăţământ seral sau cu frecvenţă redusă, în unităţile de învăţământ stabilite de inspectoratul şcolar, în colaborare cu autorităţile administraţiei publice locale.

Persoanele aparţinând minorităţilor naţionale au dreptul să studieze şi să se instruiască în limba maternă, la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar, în condiţiile legii.

În unităţile şcolare cu predare şi în limbile minorităţilor naţionale unul dintre directori va fi un cadru didactic din rândul minorităţilor respective, cu respectarea criteriilor de competenţă profesională.

În cadrul învăţământului preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, toate disciplinele se studiază în limba maternă, cu excepţia disciplinei Limba şi literatura română. În învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, disciplinele Istoria şi Geografia României se predau în aceste limbi, după programe şcolare şi manuale identice cu cele pentru clasele cu predare în limba română, cu obligaţia transcrierii şi a însuşirii toponimiei şi a numelor proprii româneşti şi în limba română.

Unităţile de învăţământ, prin decizia consiliului de administraţie, pot să-şi extindă activităţile cu elevii după orele de curs, prin programe „Şcoala după şcoală”.

(2) În parteneriat cu autorităţile publice locale şi cu asociaţiile de părinţi, prin programul „Şcoala după şcoală”, se oferă activităţi educative, recreative, de timp liber, pentru consolidarea competenţelor dobândite sau de accelerare a învăţării, precum şi activităţi de învăţare remedială. Acolo unde acest lucru este posibil, parteneriatul se poate realiza cu organizaţii nonguvernamentale cu competenţe în domeniu.

Învăţământul particular şi confesional se organizează conform principiului nonprofit în unităţi de învăţământ preuniversitar, la toate nivelurile şi formele, conform legislaţiei în vigoare. Criteriile, standardele şi indicatorii de performanţă pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ preuniversitar particular şi confesional sunt identice cu cele pe care trebuie să le îndeplinească unităţile de învăţământ de stat.

Evaluarea performanţelor elevilor

La finalul clasei pregătitoare, cadrul didactic responsabil întocmeşte, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, un raport de evaluare a dezvoltării fizice, socio-emoţionale, cognitive, a limbajului şi a comunicării, precum şi a dezvoltării capacităţilor şi atitudinilor de învăţare.

La finalul clasei a II-a, fiecare şcoală, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea competenţelor fundamentale: scris-citit şi matematică. Rezultatele evaluărilor sunt folosite pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate se comunică părinţilor elevilor şi constituie documente din portofoliul educaţional al elevului.

La finalul clasei a IV-a, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului realizează, prin eşantionare, o evaluare la nivel naţional a competenţelor fundamentale dobândite în ciclul primar, după modelul testărilor internaţionale, pentru diagnoza sistemului de învăţământ la nivel primar.

La finalul clasei a VI-a, toate şcolile, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, organizează şi realizează evaluarea elevilor prin două probe transdisciplinare: limbă şi comunicare, matematică şi ştiinţe. Proba de limbă şi comunicare va cuprinde limba română şi limba modernă I, iar pentru elevii din clasele cu predare în limbile minorităţilor, şi limba maternă. Rezultatele evaluărilor sunt utilizate pentru elaborarea planurilor individualizate de învăţare ale elevilor şi pentru preorientarea şcolară către un anumit tip de liceu. Rezultatele evaluării şi planurile individualizate de învăţare se comunică părinţilor elevilor şi sunt trecute în portofoliul educaţional al elevului.

La finalul clasei a IX-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale.

Evaluarea se face prin următoarele probe:
a) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor de comunicare în limba română, limba maternă şi într-o limbă de circulaţie internaţională – probă scrisă;
b) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor la matematică şi ştiinţe – probă scrisă;
c) o probă de evaluare a competenţelor de utilizare a calculatorului – probă practică;
d) o probă transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale – probă orală.
(6) Rezultatele evaluării naţionale se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Admiterea la liceu se realizează după următoarea procedură:
a) în cazul în care numărul de candidaţi nu depăşeşte numărul locurilor oferite deliceu, admiterea se va realiza pe baza portofoliului educaţional al elevului;
b) în cazul în care numărul de candidaţi este mai mare decât numărul locurilor oferite de liceu, admiterea se face luând în calcul, în proporţie de 70% portofoliul educaţional al elevului, media de absolvire a învăţământului obligatoriu, precum şi media la probele de la evaluarea naţională de la sfârşitul clasei a IX-a şi în proporţie de 30% nota obţinută la proba de admitere stabilită de liceu.

Bacalaureatul

La finalul clasei a XII-a/a XIII-a se va susţine examenul naţional de bacalaureat. Examenul naţional de bacalaureat constă în susţinerea următoarelor probe:

A. proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română;
B. proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
C. proba de evaluare a competenţei lingvistice la o limbă de circulaţie internaţională studiată pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de
competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
D. proba de evaluare a competenţelor digitale. Rezultatul evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului;
E. probe scrise de evaluare a competenţelor formate pe durata învăţământului liceal, după cum urmează:
a) probă scrisă la Limba şi literatura română – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările;
b) probă scrisă la Limba şi literatura maternă – probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale;
c) două probe scrise, diferenţiate, după cum urmează:
1. pentru profilul real din filiera teoretică:
(i). matematică;
(ii).probă transdisciplinară din ştiinţe: fizică, chimie, biologie, informatică.
2. pentru profilul umanist din filiera teoretică:
(i). geografie sau istorie;
(ii). probă transdisciplinară din ştiinţe socio-umane.
3. pentru filiera tehnologică:
(i). probă scrisă disciplinară specifică profilului;
(ii). probă transdisciplinară specifică domeniului de pregătire.
4. pentru filiera vocaţională:
(i). probă practică sau scrisă, după caz, specifică profilului sau specializării;
(ii). probă transdisciplinară specifică profilului sau specializării.

Elevii din învăţământul de stat şi particular beneficiază de tarif redus cu 50% pentru transportul local în comun, de suprafaţă, naval şi subteran, precum şi pentru transportul intern auto, feroviar şi naval, pe tot parcursul anului calendaristic.

Cum sunt conduse şcolile

Unităţile de învăţământ preuniversitar cu personalitate juridică sunt conduse de consiliile de administraţie şi de directori, ajutaţi, după caz, de directori adjuncţi. În exercitarea atribuţiilor ce le revin, consiliile de administraţie şi directorii conlucrează cu consiliul profesoral şi cu comitetul de părinţi.
În unităţile de învăţământ care au numai funcţia de director, consiliul de administraţie este format din 9 membri, iar în unităţile de învăţământ care au şi funcţia de director adjunct, consiliul de administraţie este format din 13 membri.

Învăţământul superior este organizat în universităţi, academii de studii, institute, şcoli de studii superioare şi altele asemenea. Instituţiile de învăţământ superior pot fi de stat, particulare sau confesionale. Aceste instituţii au personalitate juridică, au caracter non-profit şi sunt apolitice. În funcţie de natura patrimoniului, se clasifică în publice şi private, conform prevederilor art. 8 alin.(1).

Ministrul poate revoca rectorul

Răspunderea publică obligă orice instituţie de învăţământ superior de stat sau particulară:
a) să respecte legislaţia în vigoare, Carta proprie şi politicile naţionale şi europene în domeniul învăţământului superior;
b) să aplice şi să se supună reglementărilor în vigoare referitoare la asigurarea şi evaluarea calităţii în învăţământul superior;
c) să respecte politicile de echitate şi etică universitară, cuprinse în codul de etică şi deontologie profesională aprobat de Senatul universitar;
d) să asigure eficienţa managerială şi eficienţa cheltuirii banului public;
e) să asigure transparenţa tuturor deciziilor şi activităţilor sale, conform legislaţiei în vigoare;
f) să respecte libertatea academică a personalului didactic, didactic auxiliar şi de cercetare, precum şi drepturile şi libertăţile studenţilor.
(2) În cazul universităţilor confesionale, răspunderea publică presupune respectarea statutului şi a prevederilor dogmatice şi canonice specifice cultului respectiv.
Art. 117. – (1) În cazul în care se constată nerespectarea obligaţiilor prevăzute la art. 116, Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului aplică în termen de maximum 3 luni una sau mai multe dintre următoarele măsuri:
a) sesizează Senatul universitar;
b) revocă rectorul, prin ordin al ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului, în baza constatării Consiliului de Etică şi Management Universitar, cu consultarea Senatului universitar. În termen de maximum 5 zile lucrătoare de la data emiterii ordinului de revocare, Senatul universitar are obligaţia să desemneze un prorector care reprezintă universitatea şi care devine ordonator de credite până la confirmarea unui nou rector de către ministrul educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului. În termen de 3 luni de la emiterea ordinului de revocare, Senatul universitar finalizează procedurile de desemnare a unui nou rector, cu respectarea prevederilor legale în vigoare şi trimite spre confirmare ministrului educaţiei, cercetării, tineretului şi sportului numele noului rector;
c) reduce sau elimină temporar sau definitiv accesul la finanţările din surse publice;
d) propune Guvernului iniţierea unui proiect de lege de desfiinţare a instituţiei de învăţământ superior în cauză.
(2) Constatarea încălcării obligaţiilor prevăzute la art. 116 se face de către Consiliul de Etică şi Management Universitar din care fac parte 3 reprezentanţi numiţi de către Consiliul Naţional al Rectorilor, 3 reprezentanţi numiţi de către Ministerul Educaţiei, Cercetării Tineretului şi Sportului şi câte un reprezentant numit de către ARACIS, Consiliul Naţional pentru Finanţarea Învăţământului Superior (CNFIS), CNCSIS, federaţiile sindicale reprezentative din învăţământul superior şi federaţiile naţionale ale studenţilor.
(3) Ministerul Educaţiei, Cercetării, Tineretului şi Sportului asigură protecţia intereselor, a drepturilor şi a libertăţilor personalului şi studenţilor din instituţiile de învăţământ superior sancţionate.

500 de euro în contul fiecărui elev

Statul sprijină dreptul la învăţare pe tot parcursul vieţii prin acordarea sumei reprezentând echivalentul în lei a 500 euro, calculat la cursul de schimb leu/euro comunicat de Banca Naţională a României şi valabil la data plăţii, fiecărui copil cetăţean român, la naşterea acestuia. Suma este acordată în scop educaţional în beneficiul titularului, din bugetul de stat, prin bugetul Ministerului Muncii, Familiei şi Protecţiei Sociale.
(2) Suma se depune într-un cont de depozit, denumit în continuare cont pentru educaţie permanentă, deschis la Trezoreria Statului pe numele copilului, de oricare dintre părinţii fireşti, de împuternicitul acestora sau de reprezentantul legal al copilului, pe baza certificatului de naştere.
(3) Părinţii copilului, contribuabili, pot direcţiona în contul prevăzut la alin.(2) un procent de până la 2% din valoarea impozitului anual pe veniturile din salarii, în condiţiile legii, şi pot depune sume în acest cont.
(4) Pentru sumele depuse în contul prevăzut la alin. (2) se plăteşte dobândă anual la o rată a dobânzii stabilită prin ordin al ministrului finanţelor publice. Dobânzile aferente conturilor de depozit constituite la Trezoreria Statului se asigură de la bugetul de stat, din bugetul Ministerului Finanţelor Publice.

sursa realitatea.net

Rate this post
Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • Google Buzz
  • LinkedIn
  • MySpace

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

(required)

(required)