Jul 302011
 

Doar 12 univeristăţi ar putea primi dreptul de a organiza doctorat, începând din anul academic 2011-2012, după clasificarea instituţiilor de învăţământ superior, potrivit unor surse oficiale.

“Este vorba despre cele mai performante universităţi. Doar acestea vor putea organiza doctorat. Numărul acestora este mic, probabil 12 instituţii de învăţămînt superior vor fi acreditate pentru studii doctorale”, a precizat sursa citată, potrivit Mediafax.

Ministerul Educaţiei a terminat evaluarea universităţilor şi a anunţat că premiază instiuţiile care acceptă fuziunea. Raportul privind evaluarea a fost prezentat experţilor Asociaţiei Europene a Universităţilor, “probabil cea mai respectată voce la nivel european”, după cum afirmă autorităţile. Totodată, conducerea MECTS a făcut precizarea că doctoratele aflate în derulare vor continua pînă la finalizarea ciclului de pregătire, chiar dacă universitatea va pierde din august dreptul de a mai organiza alte doctorate.

Mai mult, conducătorii de doctorate de la instituţii de învăţămînt superior, care nu figurează printre cele 12 universităţi, vor putea să conducă acest tip de pregătire postuniversitară, dacă universitatea lor crează un consorţiu cu alte instituţii acreditate pentru studii doctorale.

Pentru luna septembrie vor fi scoase la concurs 3.500 de locuri la doctorat.

Universităţile se clasifică din această vară în trei categorii:

  • universităţi centrate pe educaţie – care fac numai pregătire de licenţă
  • universităţi de educaţie şi cercetare ştiinţifică şi universităţi de educaţie şi creaţie artistică – care fac licenţă şi masterat
  • universităţi de cercetare avansată şi educaţie – care fac licenţă, masterat şi doctorat

Odată cu clasificarea universităţilor începe şi ierarhizarea programelor de studii, dar acest proces ar putea dura însă până în 2014.

“Legea educaţiei cere experţi internaţionali la clasificarea universităţilor pentru că în mediul universitar românesc domneşte neîncrederea. Iar în mediul european domneşte neîncrederea faţă de ceea ce se întâmplă în mediul academic românesc. Nu degeaba au fost scandaluri legate de diplome, acordate mai mult sau mai puţin corect (…). Pentru a ridica aceste suspiciuni, pentru a stabili un «moment zero» – un moment în care precizăm unde suntem noi astăzi – am decis să fim asistaţi de această organizaţie europeană”, spunea, în luna martie, ministrul Educaţiei, Daniel Funeriu.

În legătură cu necesitatea clasificării universităţilor din România, ministru Daniel Petru Funeriu spunea în martie că “vor fi câştigători toţi cei care înţeleg ireversibilitatea alinierii la standardele europene şi îndrăznesc să spun că prezenţa EUA astăzi, aici, demonstrează acest lucru. Nu cred că vreo universitate din România ar avea ceva de câştigat dacă s-ar exclude din acest proces ireversibil. Schimbarea se face împreună şi mulţumesc rectorilor şi organizaţiilor studenţeşti care sprijină acest demers. Până acum, numărul de doctorate stătea în stiloul ministrului, care aproba un număr de granturi pe an. De acum înainte va fi vorba de o competiţie între conducătorii de doctorate, un concurs de proiecte ştiinţifice, şi nu am motive să mă îndoiesc că vor câştiga cei mai buni. Va fi scos arbitrariul din ecuaţie”, afirma Funeriu.

La rândul său, preşedintele Comisiei prezidenţiale pentru Educaţie, prof. univ. Mircea Miclea spune că această clasificare înseamnă că “punem o oglindă în faţa universităţilor să se vadă cum sunt, iar imaginea aceasta o arătăm şi publicului larg, ca să ştie şi el cum arată facultăţile”.

“Ierarhizarea înseamnă că programele din acelaşi domeniu, livrate de toate universităţile din ţară (programele de studiu în medicină sau jurnalistică, de pildă), sunt grupate valoric, în funcţie de câteva criterii: calitatea predării, calitatea cercetării şi calitatea serviciilor oferite studenţilor şi calitatea implicării lor în mediul socio-economic. Acest ranking sau grupare valorică are următoarele efecte pozitive: permite alocarea banilor publici în funcţie de performanţă. De pildă, acum o universitate de medicină din ţară are procentul de reuşită la rezidenţiat al studenţilor de 3%; o altă, de 70% , însă, întrucât ambele erau de medicină şi de stat, ambele primeau aceeaşi sumă per student echivalent în finanţarea de bază. Ceea ce nu e corect: înseamnă că nu premiezi calitatea şi că risipeşti banul public. Apoi, studenţii şi viitorii studenţi sunt informaţi despre calitatea programelor de studii şi vor decide mai în cunoştinţă de cauză unde vor să înveţe carte. De asemenea, angajatorii pot lua informaţia despre performanţa programului de studii ca să vadă unde au mai mari şanse să găsească absolvenţi mai buni; fiecare universitate poate decide ce programe merită să mai ţină şi ce programe nu sunt de calitate, deci ar trebui închise sau, dacă nu, să remedieze situaţia lor”, a adăugat Miclea.

Autorităţile consideră că prin clasificarea universităilor va dispărea “fabrica de diplome”. “Masteratele şi doctoratele nu sunt ale universităţilor, sunt ale studenţilor. Problema este că sunt studenţi la astfel de programe care primesc o diplomă de master sau de doctor fără nicio acoperire în competenţe. Cu alte cuvinte, o generaţie întreagă de studenţi, cu astfel de diplome, a fost nenorocită. Acest lucru trebuia să înceteze, şi va înceta odată cu noua clasificare”, a explicat profesorul Miclea.

El a mai spus că acest pas înseamnă că statul nu va mai finanţa programele de studiu care nu au acoperire în calitate. “Dacă din această evaluare reiese că o universitate nu poate merge decât până la nivel de licenţă, statul nu va mai susţine programele superioare. Nu va mai da cifră de şcolarizare pentru masterat sau doctorat”, a adăugat profesorul universitar.

realitatea.net

Rate this post
Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • Google Buzz
  • LinkedIn
  • MySpace

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

(required)

(required)