Mar 152010
 

Cunoştinţele necesare pentru a face cercetare ştiinţifică nu sunt un dar ce trebuie păstrat numai pentru sine. Ele trebuie răspândite. Condiţiile pentru desfăşurarea unei activităţi ştiinţifice de calitate nu există de la sine în România. Ele trebuie create. Un astfel de obiectiv şi-a stabilit profesorul ieşean Tudor Luchian, care a fost în străinătate, a învăţat de la cei mai buni, dar s-a întors în ţară. Şi nici măcar invitaţia de a conduce un laborator de cercetare la Oxford nu i-a stat în cale. Anul trecut, obiectivul a fost atins. Laboratorul de cercetare din România al profesorului a apărut în cea mai cunoscută publicaţie ştiinţifică: Science Magazine.

Tudor Luchian este profesor şi cercetător la Facultatea de Fizică din cadrul Universităţii ’’Al. I. Cuza’’ din Iaşi. A absolvit universitatea ieşeană, s-a specializat în Ungaria şi a obţinut titlul de doctor în ştiinţă la Universitatea Graz din Austria. A vrut să facă cercetare în România, imediat după doctorat, însă nu erau bani în sistem pentru un astfel de plan ambiţios. Aşa că a părăsit din nou ţara. De această dată pentru Universitatea Queensland, din Australia, unde a lucrat la crearea unui nou medicament pentru calmarea durerilor cronice.

În 1999 a mai făcut o încercare acasă. Visa la crearea unui laborator perfomant de biofizică. După doi ani a realizat că România nu îşi permite încă să ofere astfel de condiţii. A ales să plece din nou, la A&M University din Texas, unde a realizat şi proiecte finanţate de NASA. După doi ani pe tărâm american s-a întors definitiv în România şi a început lupta pentru crearea unui laborator ştiinţific performant.

”Aproape oricine poate face aproape orice într-un laborator gata făcut, gata construit, în ţară sau străinătate, în care nu trebuie să faci altceva decât ştiinţă. Dar problema de bază este măsura în care putem realiza premise sustenabile de dezvoltare a ştiintei universitare în ţară’’, susţine profesorul Luchian.

În 2006, a primit invitaţia de a conduce, alături de profesorul cu care colaborase în Texas, laboratorul  de chimie de la Universitatea Oxford. A refuzat însă în favoarea laboratorului său de la Universitatea din Iaşi.

”Laboratorul începuse să se contureze. Nu puteam renunţa la el. Am preferat atunci să las Oxfordul pentru România”, îşi aminteşte profesorul.

A ales un drum lung, cu ”teren accidentat”, dar în final a ajuns la destinaţie. După şase ani, profesorul Tudor Luchian şi ’’laboratorul de vis’’ apăreau în Science Careers, într-un articol intitulat ‘In person: A Dream Lab in Romania.

15 ore de muncă pe zi pentru crearea unui tratament împotriva cancerului

Tudor Luchian nu lucrează singur. Şi-a creat o echipă de cercetători, tineri şi ambiţioşi, şi s-a pus pe muncă. Au publicat zeci de articole în unele dintre cele mai cunoscute reviste ştiinţifice, iar din când în când se mai opresc pentru a culege premii şi recunoaşteri. Anul trecut, echipa profesorului Tudor Luchian a primit premiul ‘Gheorge Benga’ din partea Universităţii Medicină şi Farmacie ‘Iuliu Haţieganu’ din Cluj-Napoca.

În prezent, cercetătorii ieşeni lucrează la descoperirea unui tratament împotriva tumorilor canceroase, dar şi a unui nou tip de antibiotice.

”Una dintre preocupările noastre vizează înţelegerea mecanismelor de interacţiune dintre o clasă aparte de molecule, numite peptide antimicrobiene, şi versiuni artificiale, reconstituite în laborator, ale membranelor celulare. Utilitatea practică a unor asemenea peptide antimicrobiene constă în implementarea acestora pe piaţă, ca antibiotice şi antivirale de ultimă generaţie. Nu în ultimul rind, asemenea peptide au dovedit şi proprietăţi anti-tumorale”, spune profesorul Tudor Luchian.

Substanţele la care lucrează cercetătorii ieşeni ar reprezenta o inovaţie pe piaţa medicamentelor. ”Datorită mecanismului molecular specific de acţiune şi interacţiune cu diferite celule, aceşti compuşi nu prezintă una din pricipalele inconveniente ale antibioticelor clasice, şi anume fenomenul de ‘obişnuinţă’ al organismului sub tratament cu antibioticele administrate’’, explică Tudor Luchian.

”Excelenţa este o excepţie de la regulă în cercetarea românescă”

Tudor Luchian a ales în final România, a ales să facă cercetare ştiinţifică aici, convins că se poate. După şapte ani de la alegerea făcută rămâne consecvent: da, se poate face cercetare de calitate în România. Mai adaugă ceva însă: ”Este extrem de greu să faci în cercetare ştiinţifică relevantă, ce ar putea fi comparabilă calitativ cu cea din ţările dezvoltate”

”În ciuda disoluţiei scării de valori în ştiinţa românească, merită subliniat că din fericire există în ţară ‘insule de excelenţă’ în cercetare care, din nefericire, constituie mai ales excepţia de la regula. Devine acum o chestiune de strategie a fiecărei instituţii, în a aprecia măsura în care astfel de exemple ‘minoritare’ se vor constitui în repere şi valori de urmat”, susţine Tudor Luchian.

Problema în cazul cercetării româneşti este că nu există doar o singură problemă. Slaba finanţare, dar şi lipsa unor criterii eficiente pentru alocarea eficientă a fondurilor sunt doar câteva din defectele sistemului naţional de cerectare ştinţitfică.

Acestora li se adaugă şi ‘’birocratizarea excesivă a implementarii proiectelor de cercetare, lipsa unor caracteristici de management corporatist care să faciliteze susţinerea şi promovarea consistentă a meritocraţiei instituţionale, depăşirea de către unii şefi de departamente a blocajului intelectual în care se află şi care-i face să creadă că ierarhizarea valorică precum şi prioritătile de dezvoltare ale unui colectiv sunt fie negociabile, fie atribute ale ‘democraţiei’ prost înţelese, şi nicidecum ale meritocraţiei’’, susţine Tudor Luchian.

Soluţia pentru o cercetare de calitate: investiţia în elevi şi în ştiinţele exacte

România are materialul brut pentru a obţine rezultate notabile în cercetare. Totul depinde însă de capacitatea sistemului naţional de educaţie de a şlefui aceste talente.

”Dezvoltarea intelectuală a elevilor în Romania trebuie să aibă loc într-un sistem educaţional derulat coerent şi responsabil, ce ar trebui să aibă în vedere rolul fundamental pe care ştiintele exacte, îl joacă în dezvoltarea profesionala a viitorilor absolvenţi de liceu, viitori posibili cercetători”, spune Tudor Luchian.

Un prim pas ar fi o suplimentare a ”numărului de ore dedicate învăţării fizicii, chimiei şi matematicii, facilitind astfel deschiderile intelectuale ale elevilor spre ştiintele exacte”.

Pe de altă parte, profesorul recunoaşte că suplimentarea orelor de ştiinţe exacte nu este suficientă pentru pentru a-i atrage pe tineri spre cercetare. Ştiinţa este mai degrabă o pasiune, şi mai puţin un simplu furnizor de locuri de muncă.

”Extrem de puţini oameni au devenit milionari în euro sau dolari doar activând în cercetare. Înainte de toate, munca de cercetare în institute de cercetare sau universităţi, trebuie să fie rezultatul unei pasiuni pentru ştiinta, şi nicidecum un substitut temporar pentru lipsa unui alt job’’, spune Tudor Luchian.

Or, sistemul naţional de educaţie are tocmai rolul de a trezi şi întreţine astfel de pasiuni. Tot de autorităţi depinde şi modul în care sunt evaluate proiectele şi rezultatele din cercetare. ”Trebuie eliminată analiza bazată pe raţiuni cantitative a performantei asociate implementării unui proiect ştiintific. Rareori 100 de lucrări mai puţin interesante calitativ, sau necitite de comunitatea internaţională de cercetători, vor echivala un singur articol publicat într-o revista cu impact considerabil pentru domeniul respectiv de activitate’’, susţine profesorul ieşean.

România nu oferă bani mulţi celor care lucrează în cercetare, nu îi promovează pe cei cu rezultate notabile în acest domeniu, însă se remarcă printr-un fapt ce poate fi considerat un avantaj de unii: testează limitele.

”În orice alt laborator din lume, ne-construit de mine nu aş fi fost decât un alt cercetător într-un alt laborator, contruit de altcineva. Am vrut să-mi testez limitele şi să văd dacă pot construi eu ceva pentru altcineva’’, conchide profesorul Tudor Luchian.

sursa:realitatea.net

Tudor Luchian, profesorul care a renunţat la Oxford pentru a face cercetare în România
Rate this post
Share and Enjoy:
  • Facebook
  • Twitter
  • Google Bookmarks
  • Google Buzz
  • LinkedIn
  • MySpace

 Leave a Reply

You may use these HTML tags and attributes: <a href="" title=""> <abbr title=""> <acronym title=""> <b> <blockquote cite=""> <cite> <code> <del datetime=""> <em> <i> <q cite=""> <s> <strike> <strong>

(required)

(required)

This site uses Akismet to reduce spam. Learn how your comment data is processed.